 | Avocat claudiu Vizitator |
| Cam ce despagubiri ofera instantele pentru victimele accidentelor rutiere in functie de zilele de ingrijiri medicale ? Ce experiente ati avut ? Am dat mai jos si o speta ca exemplu si punct de reper. "Prin sentința civilă nr. 2383 din 14.04.2016, Tribunalul București a admis în parte cererea cu care a fost învestit, în sensul că a obligat pârâta la plata sumei de 4500 lei, reprezentând daune materiale, și a sumei de 185.000 lei, reprezentând daune morale. în motivarea sentinței, Tribunalul a reținut următoarele: In cauză sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1349 și urm. NCC, respectiv: fapta ilicită a conducătorului auto vinovat de producerea accidentului, prejudiciul suportat de reclamantă, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, vinovăția sub forma culpei. în temeiul Legii nr. 136/1995, asigurătorul de răspundere civilă are obligația de a suporta despăgubirile în urma producerii accidentului de circulație, în temeiul contractului de asigurare obligatorie de răspundere civilă, prin subrogare, acordând despăgubiri pentru prejudicii cauzate de proprii asigurați față de terțe persoane astfel păgubite - art. 2210 alin. (1) NCC. Pot fi pretinse despăgubiri în conformitate cu art. 49 pct. 1 din Ordinul C.S.A. nr. 14/2011 . Daunele materiale pot fi pretinse doar însoțite de documente justificative, facturi, chitanțe etc., și pot fi acordate în măsura în care se susțin prin probatorii, iar daunele morale ce se acordă trebuie să reprezinte o compensare pentru atenuarea suferințelor prejudiciului moral suportat. La stabilirea cuantumului despăgubirii trebuie avute în vedere, în funcție de împrejurările concrete în care s-a produs evenimentul, anumite criterii referitoare la gravitatea prejudiciului, natura și intensitatea suferințelor, importanța valorii lezate, durata în timp a consecințelor vătămătoare, consecințele sociale, gradul de afectare ținând cont și de vârsta, sexul persoanei prejudiciate, și a familiei. Din probatoriu, înscrisuri, declarația conducătorului auto, planșe fotografice și actele din dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria P., rezultă că reclamantul a suferit grav vătămări corporale și morale în urma accidentului de circulație produs la data de 09.12.2012. Așa cum rezultă din actele medicale, foile de observație eliberate de Spitalul de Urgență B., Spitalul Clinic de Urgență B. , certificatul medico-legal, rezultatul analizelor, verificărilor medicale, raportul INML din 30.10.2013, pentru vindecare au fost necesare peste 55 până la 90-100 zile îngrijiri medicale. Inițial, reclamantul a fost diagnosticat la Spitalul din B., reținându-se că, în urma accidentului rutier în care a fost implicat, a intervenit amnezia și reclamantul este „greu cooperant, cu plagă contuză occipitală, multiple fracturi costale (7), fractură claviculară stângă, tulburări de ventilație, hemotorax, traumatism toracic și umăr stâng, traumatism abdominal, traumatism coloană vertebrală, fisură oase proprii nazale, lamă de lichid de 9mm retroperitoneal, multiple zone de contuzie cu tendință la confluare, asociate cu tulburări de ventilație etc.”. Afecțiunile produse au impus internarea ulterioară și la Spitalul Clinic de Urgență din B. pentru o perioadă de peste două luni, pentru noi investigații a stării de sănătate, reclamantul fiind supus unor intervenții chirurgicale și fiind tratat pentru anumite afecțiuni în continuare. Toate acestea au influențat serios starea de sănătate a reclamantului, i-au provocat dureri, mobilitate redusă, probleme de memorie, infirmitate, imposibilitatea de mișcare normală a capului, ceea ce a condus la pensionarea reclamantului din motive medicale. Apărarea pârâtei, care susține că reclamantul are o parte din vină, întrucât nu purta centura, se apreciază raportat la constatările instanței penale, care, prin sentința pronunțată în dosarul penal nr. (...)/2014, a reținut modalitatea de producere a evenimentului, persoana responsabilă, conducătorul auto P.I., și a decis în consecință. Și din această perspectivă va fi înlăturată susținerea pârâtei, că nu rezultă o legătură de cauzalitate cu afecțiunile diagnosticate ulterior reclamantului, întrucât vătămările respective constatate ulterior pot fi consecința evenimentului reclamat - accidentul de circulație, au evoluat în timp, afectând sănătatea acestuia, aspecte care se deduc din actele medicale depuse, investigațiile medicale, operațiile intervenite, care au reținut ca reclamantul a rămas cu sechele, tulburări de concentrare, pierdere de memorie, diminuarea capacității intelectuale, afecțiuni neurologice, probleme la plămâni, scăderea capacității de ventilație și de efort. Aceste constatări nu au fost combătute de pârâtă cu probatorii concludente, în sensul că anumite afecțiuni ulterioare ale reclamantului ar fi intervenit în urma unor intervenții medicale deficitare, diagnosticare eronată, de altfel, operații ulterioare accidentului ori culpa reclamantului prin conduita acestuia ulterioară perioadei de spitalizare. Prin urmare, referitor la prejudiciul moral, trebuie avute în vedere, în funcție de împrejurările concrete în care s-a produs evenimentul: gravitatea vătămării corporale suferite, conform expertizei medico-legale, acte medicale constatatoare a stării de sănătate a reclamantului, infirmității intervenite, numărul de zile de îngrijiri medicale, înscrisurile medicale depuse raportate la condițiile socio-economice și jurisprudență din România, conform art. 49 pct. 1 lit. f) din Ordinul C. S.A. nr. 14/2011. Relativ la obligația privind renta viageră pretinsă, o astfel de prestație poate fi acordată persoanei vătămate, care în urma leziunilor suferite într-un accident de circulație, își pierde parțial ori în totalitate capacitatea de muncă, însă pentru stabilirea întinderii acestei obligații trebuie prezentate dovezi privind veniturile realizate anterior, pensia de invaliditate, ceea ce nu rezultă în cauză, reclamantul având posibilitatea formulării unei astfel de cereri cu respectarea art. 249 NCPC. Cu privire la daunele morale, acestea au efect compensatoriu pentru suferințele fizice și psihice ale victimei, cuantumul acestora fiind stabilit prin aprecierea criteriilor arătate, echitabil și proporțional cu natura valorii lezate." | |
|
|