In materia vânzării, noul Cod civil dispune în art. 1651, că obligaţiile vânzătorului se aplică în mod corespunzător obligaţiilor înstrăinătorului din oricare alt contract având ca efect transmiterea unui drept, dacă din reglementările aplicabile acelui contract sau din cele referitoare la obligaţii în general, nu rezultă altfel. Principalele obligaţii ce revin vânzătorului, deci înstrăinătorului din orice alt contract sunt prevăzute la art. 1672 şi anume:
Vânzătorul are următoarele obligaţii principale:
1 să transmită proprietatea bunului sau, după caz, dreptul vândut;
2 să predea bunul;
3 să îl garanteze pe cumpărător contra evicţiunii si viciilor bunului.
Cât priveşte obligaţia de a transmite proprietatea bunului, ea se aplică în mod corespunzător şi dacă se transmite un alt drept decât cel de proprietate. Art. 1674 dispune că proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii contractului chiar dacă bunul nu a fost predat ori preţul nu a fost plătit încă, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, ori dacă din voinţa părţilor, nu rezultă contrariul.
Din formularea textului rezultă că norma are caracter supletiv, astfel proprietatea se poate transmite ulterior fie pentru că aşa stabileşte legea (de ex. în cazul vânzării cu plata preţului în rate şi rezerva proprietăţii reglementată de art. 1755 şi urm. din Codul civil ca o varietate de vânzare) fie pentru că părţile au stabilit aceasta (de ex. în condiţiile art. 1684 ).
Am făcut această precizare deoarece, reglementarea de la art. 1684 îi dă vânzătorului, înstrăinătorului dreptul să-şi rezerve proprietatea bunului până la plata integrală a preţului chiar dacă bunul a fost predat către dobânditor. Aşadar, dacă prima şi cea mai importantă dintre obligaţiile ce-i revin vânzătorului depinde de voinţa părţilor şi celelalte obligaţii au caracter supletiv, rămânând să fie executate conform celor stabilite de către părţi, în conţinutul contractului.
Din moment ce vânzătorul, înstrăinătorul poate să-şi rezerve dreptul de proprietate chiar dacă a predat bunul cu atât mai mult poate să afecteze obligaţia de predare cu o modalitate (decesul fiind un termen incert).Deci proprietarul înstrăinând nuda proprietate îşi poate rezerva, ca şi până înainte de 1 octombrie 2011, dreptul de uzufruct viager sau alt drept real, precizându-se eventual în contract că obligaţia de a preda dobânditorului locuinţa liberă de orice bunuri mobile ale înstrăinătorului, revine moştenitorilor legali sau după caz testamentari ai înstrăinătorului. |
|
Contract rezervare drept uzufruct. Obligatia proprietarului de transmitere a folosintei si posesiei.
