Referitor la dispoziţiile art. 680 din Codul civil în care se precizează că în cazul imobilelor efectele partajului se produc numai dacă actul a fost încheiat în formă autentică sau s-a dispus prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă iar aceste acte au fost înscrise în cartea funciară:
Dispoziţii similare se regăsesc în art. 1144 din Codul civil, referitor la partajul succesoral. Textele au în vedere efectul constitutiv al înscrierii dreptului în cartea funciară, reglementat de art. 885 şi 886 din noul cod civil, în spiritul acestor dispoziţii trebuie interpretat întregul cod care are drept fundament ideea potrivit căreia nu numai faţă de terţi ci şi între părţi, drepturile reale se dobândesc, constituie, transmit, modifică şi pierd, stinge numai prin înscrierea lor în cartea funciară. Potrivit art. 56 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Codului civil, dispoziţiile privind efectul constitutiv al înscrierii se vor aplica numai după finalizarea lucrărilor de cadastru pentru frecare unitate administrativ teritorială şi deschiderea cărţilor funciare în care vor fi evidenţiate toate imobilele din cuprinsul fiecăreia. Deşi, în prezent, înscrierea în cartea funciară se face numai în scop de opozabilitate faţă de terţi, ca şi în trecut, trebuie avut în vedere acest nou etalon, reprezentând singurul criteriu potrivit căruia se constituie, se transmit, se modifică şi se sting drepturile reale în viziunea noului cod civil.
Având încă doar efect de opozabilitate, voinţa părţilor concretizată în actele pe care le încheie este de natură să atragă orice fel de obligaţii pe care acestea şi le asumă. Notarii trebuie să se preocupe de evidenţierea cât mai rapidă şi completă a tuturor imobilelor în cartea funciară pentru a se înţelege fară dificultate noua orientare la care m-am referit mai sus şi pe care se bazează întreaga construcţie a noului cod civil.
Reglementarea partajului se face distinct, plecându-se de la izvorul coproprietăţii: dacă acesta se află în comunitatea de bunuri izvorâtă din căsătorie sau din alt mod de dobândire prin acte între vii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 669-686; dacă izvorăşte din succesiune, dispoziţiile art. 1143-1145 dar şi prevederile art. 1156 la care faceţi referire constituie sediul materiei, fiind însă aplicabile şi prevederile de drept comun reglementate în cartea a IlI-a despre bunuri.
De principiu, actul de partaj poate fi încheiat fară prezenţa creditorilor, sub sancţiunea inopozabilităţii faţă de aceştia în caz de simulaţie. Art. 1156 alin. 4 reglementează modul în care creditorii pot obţine revocarea partajului prin acţiune revocatorie - pauliană. Prezenţa creditorilor devine obligatorie când ei înşişi solicită partajul prin acţiune în faţa instanţei. Creditorii pot interveni în procesul de partaj declanşat de unul din proprietari, după cum pot apare şi în partajul prin bună -învoială, întocmit prin act notarial.
De altfel, în practica nici după data punerii în aplicare a noului Cod civil, băncile adică creditorii care prevăd cele mai complexe mijloace pentru apărarea intereselor lor, nu au prevăzut pana acum în contractele de creditare să fie anunţaţi de părţi de existenţa unui partaj, şi nici să fie prezenţi la actele de partaj ce se vor încheia. |
Avocat in Baroul Bucuresti |
|
Act de partaj in absenta creditorilor personali (chirografari). Noul cod civil
