Buna ziua! As vrea sa stiu cum se procedeaza in caz de partaj cum se aloca si in ce procent toate bunurile ? Am construit o casa impreuna ,pe un teren cumparat imediat dupa casatorie ,suntem trecuti amandoi ca proprietari. Contributia majora e adevarat ca e adusa de sot ,dar doar pe o perioada ,in ultimii ani am avut si eu o contributie destul de multumitoare(zic eu). Sotul nu a avut niciodata un serviciu ca angajat ,eu am lucrat (sunt cofetar) dar dupa o perioada de vreo 7 ani ,din 1995 pana in 2002 ,(in care am avut concedii de maternitate,apoi somaj ),am stat acasa fara serviciu cam 6 ani ,apoi am plecat in Italia timp de doua luni ,apoi m-am reangajat cofetar pentru inca un an si ceva si din 2009 pana in prezent lucrez cu contract in Italia ,cu durata indeterminata ,dar alternand perioade de trei luni in care lucrez si trei luni de concediu fara plata ,timp pe care il petrec acasa cu familia. E adevarat ca au ramas copiii in grija sotului( avand si ajutor de la parintii lui care ne sunt vecini) ,dar am plecat pe fondul neintelegerilor repetate,violenta verbala si consum excesiv de alcool.Acum iau tot mai in serios varianta divortului, comportamentul s- a inrautatit in loc sa se amelioreze ,mai am si dovezi de infidelitate ( O relatie mai mult de prietenie zice el,cu o alta femeie,cu care a terminato ), copii ma sustin si ar fi de acord cu decizia mea,dar prefera sa ramanem noi in casa deoarece baiatul mai are inca doi ani de liceu si ar fi greu sa plecam sa stam undeva cu chirie . Mai avem si o masina cumparata pe numele meu,banii provenind din vanzarea unui teren al tatalui meu si ce adusesm dupa o perioada de lucru . Eu as fi renuntat,as fi plecat ,dar copii prefera sa mai incercam o reconciliere, ca sa nu schimbe liceul .Totusi va rog daca puteti sa ma sfatuiti cum sa procedez,cum se face partajul? Fiica are 20 de ani si e studenta ,fiul are 17 ani si e inca elev, iar noi suntem casatoriti de 21 de ani. Probabil sotul nu ia in serios discutia despre divort, parea a fi de acord intr-un moment, dar nu cred ca renunta la nimic.Zice ca nu mai are obligatie fata de copiii,iar eu sunt libera sa plec. Nu vreau sa fiu rea , e adevarat ca de copii a avut grija,Asigurandu-le cele necesare ,dar ca educatie,comportament,e sub orice limita de bun simt fata de toate persoanele din jur, nemaivorbind de consumul exagerat de alcool. |
|