 | CHEREJI NICOLAE
Vizitator |
| O hotarare de tot rasu. N-au inteles nimic judecatorii Tribunalului Bucuresti. Autorul s-a referit clar la completarea cu alin (8) iar in hotarare nici macar nu se face vreo trimitere la aceasta dispozitie. Habar nu au despre ce este vorba in propozitie. Asta inseamna neasumarea raspunderii si comportament de functionar public si nu de judecator. Rolul functionarului public este acela de a aplica legea in timp ce al judecatorului este acela de a face dreptate.
Va redau textul:
935/2018
05-03-2018
suspendare executare act administrativ
Curtea de Apel BUCURESTI
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:CABUC:2018:023.xxxxxx
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR. XXXXXXXXXXX
SENTINȚA CIVILĂ NR. 935
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 05.03.2018
CURTEA CONSTITUITĂ DIN :
PREȘEDINTE: F_____ I____
GREFIER : D____ D______
Pe rol este acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Asociația P____________ Nedreptățiți ai C____ de P_____ T________ „ D_______ și A_____” în contradictoriu cu pârâtul G_______ României având ca obiect „suspendare act administrativ”.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns președintele reclamantei, numitul D_______ F____ personal, fiind asistat de avocat care depune la dosar împuternicire avocațială, lipsind pârâtul.
Procedura de citare a părților este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reclamanta, prin avocat, depune la dosar întâmpinare cu privire la cererea de intervenție, care nu se regăsește la dosar, deși a trimis-o prin email.
Se prezintă în fața instanței titularul cererii de intervenție accesorie, în favoarea pârâtului, respectiv M_________ M_____ și Justiției S______, prin consilier juridic, care depune la dosar delegație.
Curtea pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție accesorie, formulată de M_________ M_____ și Justiției S______.
M_________ M_____ și Justiției S______, prin consilier juridic, solicită admiterea cererii de intervenție în interesul Guvernului României, așa cum s-a formulat.
Reclamantul, prin avocat, solicită respingerea cererii de intervenție, apreciind că nu s-a dovedit interesul de a interveni în prezenta cauză, actul administrativ în discuție fiind emis de G_______ României.
Curtea, după deliberare, admite, în principiu, cererea de intervenție accesorie formulată de M_________ M_____ și Justiției S______, apreciind că prin cererea sa, acesta justifică interes de a interveni în cauză.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin avocat, solicită admiterea cererii așa cum a fost formulată, urmând a dispune anularea actului administrativ în cauză. Astfel, în ceea ce privește HG nr. 291/2017 de principiu se dă în aplicarea legii, în modificarea sau completarea legii, așa cum s-a întâmplat și cu hotărârea de guvern a cărei anulare o cere. Mai mult, forța juridică a unei hotărâri de guvern este stabilită în mod clar în prevederile legale în materie, respectiv Legea nr. 24/2000 precum și Constituția României. Mai mult, Legea nr. 195/2017, în conținutul ei nu este invocat de legiuitor și legiuitorul a prevăzut norme de aplicare cu privire la aplicarea acestei legi. Legea nr. 195/2017 a fost dată pentru completarea Legii 23/2010, ori, odată cu apariția Legii, în 2011 au fost aprobate Normele de Aplicare din 2011 care clarificau aplicarea unitară a legii. HG s-a dat cu încălcarea totală a legii, nu poate exista o hotărâre de guvern care să modifice legea. Această hotărâre de guvern, așa cum a invocat, în excepția de nelegalitate, urmează a se constata că a reușit să lipsească de substanță mai multe acte normative. Astfel, HG 291/2017 a fost emisă cu încălcarea evidentă a Legii nr. 53/2010 privind transparența decizională deoarece trebuia să se facă dezbateri publice ci conferințe de presă cu privire la această chestiune. Legea nr. 24 se arată clar că HG este emis de un organ al administrației de stat care nu poate modifica/completa un act normativ cum este cazul legii nr. 263/2010, care este și o lege organică. Atâta timp cât legiuitorul nu a prevăzut în conținutul Legii nr. 192/2015 posibilitatea de a se emite a unor astfel de norme, orice altă discuție rămâne fără comentariu. În plus, urmează a se constata că în documentele depuse la dosar, rezultă în mod clar că într-adevăr s-a adus la cunoștință faptul că legea nr. 192/2015 nu prevede această posibilitate și în plus, s-a transmis Ministrului M_____ punct de vedere cu privire la această măsură de Guvern dar M_________ M_____ nu a avut în vedere toate prevederile și toate cele constatate de către M_________ Justiției, care, la fel, arăta că această HG nu poate să depășească cadrul legislativ. În condițiile în care mai multe categorii de funcționari au ieșit, sub incidența Legii nr. 3/1977 nu se poate pune în discuție problema discriminării pentru că s-a aplicat, la timpul respectiv, în baza căreia s-a ieșit la pensie. Orice altă discuție este străină de lege. Prin această hotărâre pur și simplu se nesocotesc hotărâri judecătorești rămase definitive în materie. Astfel, foarte mult persoane au acționat în judecată și au avut hotărâri definitive în sensul că li s-au recunoscut stagiul de cotizare de 25 de ani. În condițiile în care există și hotărâri judecătorești, nicio autoritate a administrației publice nu poate exercita un control al unei hotărâri judecătorești. S-au încălcat chiar principii generale de drept. În această hotărâre de guvern, se poate constata că aceste texte introduse având o singură finalitate, și anume ca omul să nu își mai calculeze drepturile oferite de Legea nr. 132 si pur si simplul să se meargă pe acea anexă 5 la Legea nr. 265, să nu mai primească pensie majorată. Nu solicită acordarea cheltuielilor de judecată. De asemenea, solicită amânarea pronunțării pentru a formula concluzii scrise.
Intervenientul, prin consilier juridic, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
Numitul D_______ F____ personal, învederează că nelegalitatea acestei HG pornește chiar de la emiterea ei. Trebuia solicitat un aviz consultativ de la Consiliul Legislativ într-un anumit termen. În speță, avizul Consiliului Legislativ a fost emis în aceeași dată. Depune la dosar înscrisuri, după momentul rămânerii în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra acțiunii în contencios fiscal de față, constată următoarele:
Reclamanta Asociația P____________ Nedreptățiți ai C____ de P_____ T________ „ D_______ și A_____” a chemat în judecată G_______ României, solicitând, prin cererea introductivă, suspendarea punerii in executare a HG nr.291/2017 de completare a art. 134 din Normele de aplicare a Legii nr.263/2010 stabilite prin HG nr.257/2011 adoptata la data de 05.05.2017 si publicata in Monitorul Oficial partea I , nr.334 din 08.05.2017 , până la soluționarea definitiva a cauzei. De asemenea, a invocat excepția de nelegalitate a actului administrativ atacat .
In ce privește admisibilitatea suspendării punerii in executare a actului administrativ atacat, a solicitat sa se constate ca sunt îndeplinite cumulativ cerute de Legea nr.554/2004 pentru promovarea unei astfel de cereri.
A susținut reclamanta ca motivele suspendării -si implicit cele a retractării sau abrogării actului administrative atacat - apar de la prima vedere ca fiind temeinice, creind de la inceput o indoiala puternica asupra legalității actelui administrativ contestate
In ce privește calitatea procesuala activa urmeaza ca instanța sa constate ca este indeplinita si aceasta condiție instrucit reclamanta asociație in calitate de reprezentant al pensionarilor considera ca dreptul si interesele sale legitime au fost vatamate prin emiterea HG nr.291/2017 si raportat la aceste considerente are calitatea de parte vatamata in sensul definit de art.2 alin 1 lit a coroborat cu art 1 alin 1 din Legea nr.554/2004.
In fapt- La emiterea actului administrativ atacat nu au fost avute in vedere Prevederile legale in vigoare in materie , principiile generale de drept , deciziile CCR si chestiunile de tehnica legislativa , dreptul comunitar si Practica si Jurisprudenta CEDO.
Referitor la nelegalitatea celor noua aliniate introduse, prin HG nr.291/2017 respectiv alin. 8 -16, invocă si urmatoatrele considerente din care rezulta nelegalitatea acesteia:
-HG de completate a normelor se adopta in baza legii si urmărești organizarea si executarea in concret a legii, aceasta nu poate institui norme derogatorii si excepții de la lege, posibilitate rezervata doar actelor normative de nivel cel puțin egal cu cel al reglementarii de baza. De aceea, când HG incalca legea sau adauga la lege ea trebuie anulata.
-Prin actul administrativ atacat s-au instituit derogări de la lege de genul alin. (8) - prin excepție de la alin.(3) al art. 134 se contravine Constituției si chiar Legea 24 /2000 de elaborare a actelor normative.
-La alin. (8) se stabilește prin excepție de la prevederile alin. 3 ale art. 134 ca la recalcularea conform art. 169, introdus prin Legea 192/2015, se utilizează stagiul de cotizare din Anexa 5 la Legea 263/2010, ceea ce duce ca norma de la alin. (8) sa lipsească de substanța , art. 116 din Legea 263/2010, care prevede -„incetarea, suspendarea sau reluarea plații pensiei precum si orice modificare a drepturilor de pensie se face prin decizie emisa de Casele teritoriale de pensii in conditile respectării regimului juridic al deciziei de inscriere la pensie”.
-Modificând stagiile de cotizare ale celor pensionați pana in 2011 când a intrat in vigoare Legea 263/2010 prin norme metodologice de genul HG contestat, inseamna a incalca art. 15, alin, (2) din Constituție neretroactivitatea privind aplicarea Legii 192/2015 si incalcarea in totalitate a unor decizii CCR ale căror dispozitive si considerente sunt obligatorii conform legii de funcționare a CCR.
In raport de aceste considerente susținerea ca a fost emisa HG nr.291/2017 pentru a inlatura discrepantele intre cei pensionați inainte de 2011 si cei pensionați după 2011 nu este realista si nici legala.
-A___. (9) din HG este de asemenea nelegal deoarece recalcularea conform art. 107 din Legea 263/2010 se incearca fara nici un temei legal si constituțional ca sa fie luat in calcul stagiul de cotizare prevăzut de lege la data depunerii cererii.
-Referitor la aln. 13 al art. 134 din Normele de aplicare a Legii 263 introdus prin HG adoptat este total nelegal si neconstitutional deoarece legiuitorul nu poate aduce atingere hotărârii judecătorești care a fost înființata, un drept care nu poate fi atacat decât prin căile de atac si termenele stabilite de lege.
-O alta critica adusa actului administrative atacat este si aceea ca s-a trecut si peste faptul ca HG trebuie sa asigure aplicarea corecta a legii si nu calitatea de a crea sau a lua un drept ca in cazul de fata.
-La emiterea actului administrativ atacat s-a trecut si peste faptul ca regula de drept potrivit careia „trecutul scapa legii noi” a fost statuata de art.15, aln.2 din Constituție.
-Nu s-a respectat Legea 52/2003 privind transparenta decizionala, in speța art.7 din lege, in care autoritatea publica, respectiv M_________ M_____, deși s-a cerut prin adresa scrisa organizarea unei intalniri pentru dezbatere publica acest lucru nu s-a intamplat.
-Nu a fost dat un comunicat către presa centrala privind existenta unui asemenea proiect in dezbatere publica cum Legea 52/2003 impunea.
-HG nr.291/2017 s-a adoptat fara a primi aviz de la Consiliul Legislativ deoarece proiectul de HG a fost trimis de Guvern si inregistrat la Consiliul Legislativ la data de 04.05.2017, dosar 359 iar a doua zi s-a adoptat HG ca si cum tara s-ar afla intro situație excepționala de necesitate.
Reclamanta a atașat cererii înscrisuri, filele 13-31.
La data de 6.11.2017, reclamanta a formulat cerere completatoare si precizatoare, prin care, în contradictoriu cu G_______ României, a solicitat anularea HG nr. 291/2017,pentru aceleași motive invocate in cererea introductiva prin care a cerut si Suspendarea acestui act administrativ până la soluționarea definitiva a cauzei.
A susținut reclamanta că, după punerea in aplicare a art. 169 indice 1 introdus prin legea 192/2015, s-a constatat ca 99% din pensionari nu au primit nimic deși alin.(l) al articolului beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate in aceste perioade cu 50% pentru perioadele care au desfasurat activitati in locul de munca încadrate in grupa I de munca sau in locul de munca încadrat in condiții speciale si cu 25% la suta pentru perioadele in care au desfasurat in locuri de munca incadrate in grupa a Il-a de munca sau in condiții deosebite. Si atunci cum e posibil ca după acordarea acestor punctaje suplimentare pentru perioade de cel puțin 20 de ani grupa I de munca si 25 de ani grupa a Il-a de munca sa nu primească nimic iar intenția legiutorului din expunerea de motive a legii 192/2015 sa fie total lipsita de substanța prin introducerea celor 11 alineate prin HG 291/2017 de completarea art. 134 din HG 257/2011.
La data de 20.11.2017, pârâtul G_______ României a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii așa cum a fost modificată și completată. și că nu pot fi primite susținerile reclamantei, sens în care a învederat următoarele aspecte:
Prin răspunsul la întâmpinare depus la dosar în data de 07.12..2017, reclamanta a reiterat o parte dintre argumentele învederate prin cererea introductivă.
Asociația reclamantă, prin președinte, a formulat, la 12.12.2017, un nou răspuns la întâmpinare, prin care a invocat excepția de nelegalitate a actului administrativ atacat.
M_________ M_____ și Justiției S______ a formulat cerere de intervenție în interesul Guvernului României, justificată de calitatea de contra-semnatar a hotărârii de guvern ce face obiectul prezentei cauze. Cerere admisă în principiu în ședința publică din 5.03.2018.
Reclamanta a mai depus la dosar întâmpinare la cererea de intervenție și concluzii scrise.
În ce privește excepția de nelegalitate menționată atât în acțiune cât și în răspunsul la întâmpinare, Curtea reține că are același obiect ca și acțiunea principală, astfel că este o cerere inadmisibilă. Prin urmare, Curtea va analiza criticile aduse de reclamantă Hotărârii Guvernului nr.291/2017, prin prisma obiectului principal, respectiv cel ce vizează anularea acestuia.
Examinând înscrisurile de la dosar, prin prisma dispozițiilor legale incidente și susținerilor părților, Curtea constată că acțiunea este nefondată, pentru următoarele considerente:
Hotărârea Guvernului nr.291/2017 are ca obiect de reglementare completarea art.134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aplicarea corectă și unitară a prevederilor art. 169 ind.1 (dispoziții de completare aduse prin Legea nr. 192/2015) de casele teritoriale de pensii.
HG nr. 291/2017 stabilește norme caracter tehnic privind modul de determinare a noului punctaj mediu anual asiguratului, care potrivit Legii nr. 263/2010 va sta la baza stabilirii cuantumului pensiei cuvenite fiecărui pensionar căruia i se aplică Legea nr. 192/2015.
Prin urmare, așa cum corect au învederat atât pârâtul cât și intervenientul, HG nr. 291/2017 nu conține în sine nici o dispoziție de natură să încalce supremația legii și prin aceasta să îngrădească dreptul la pensie.
Potrivit prevederilor art. 169 ind.1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările aduse prin Legea nr. 192/2015, pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrat*; în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii, beneficiază de o creștere a punctajelor anuale realizate în aceste perioade, după cum urmează:
a) cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții speciale;
b) cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa a II-a de muncă sau în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite.
Aceste prevederi se aplică pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior datei de 1 ianuarie 2011 și care, conform prevederilor legale în vigoare, nu au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanței de urgentă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, art. 78 ind. 2 din Legea nr. 19/2000, de prevederile art. 169 din prezenta lege, precum și de majorarea punctajului pentru perioadele realizate în condiții speciale după data de 1 aprilie 2001.
În cazul persoanelor care fac obiectul Legii nr. 192/2015, la numărul total de puncte realizate de acestea, până la data recalculării, se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării alin. (1) al art.169 ind.1, iar la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.
În situația în care, în urma recalculării rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.
În conformitate cu dispozițiile alin. (3) al art. 169 ind. din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații, detaliate în Anexa nr. 5 la lege.
Utilizarea acestor stagii de cotizare rezultă din dispozițiile noii legi care face trimitere în mod exact la o nouă recalculare și nu la o adăugare de punctaj la punctajul mediu anual stabilit inițial.
Prin noua reglementare s-a urmărit respectarea principiului egalității de tratament între persoanele care au beneficiat de punctaje majorate pentru activități desfășurate în grupa I și II de muncă, condiții speciale sau deosebite în conformitate cu legislația anterioară și cele cărora urmează să li se aplice dispozițiile Legii nr.192/2015.
Sintagma ”corespunzătoare fiecărei situații”, de altfel utilizată în cuprinsul Legii nr. 192/2015, face trimitere la stagiul complet de cotizare eșalonat din Anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 și nu la cel utilizat inițial la determinarea punctajului mediu anual. Legiuitorul a permis ca, prin metoda comparației directe să se mențină în plată punctajul inițial în condițiile în care din calcul rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât cel aflat în plată.
De asemenea, având în vedere că recalcularea se efectuează, pe o durată de 24 de luni, începând cu data de 1 ianuarie 2016, așa cum rezultă din lege, din acest punct de vedere hotărârea Guvernului este în conformitate cu dispozițiile legii.
În raport de toate aceste considerente, Curtea constată că în mod legal a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr.291/2017, aceasta nefiind afectată de motive de nelegalitate, motiv pentru care, în temeiul disp. art. 18 din Legea 554/2004, se impune respingerea acțiunii.
În același sens, Curtea va reține că nu sunt întrunite nici cerințele art. 14-15 din Legea nr.554/2004, pentru a se dispune suspendarea executării HG nr.291/2017.
În ceea ce privește cererea de intervenție accesorie formulată de M_________ M_____ și Justiției S______ în favoarea Guvernului României, având în vedere modul de soluționare a acțiunii principale, urmează a fi admisă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta Asociația P____________ Nedreptățiți ai C____ de P_____ T________ „ D_______ și A_____”, cu sediul ales la avocat R___ D____ în București, ____________________. 6, ______________, sector 6 în contradictoriu cu pârâtul G_______ României, cu sediul în București, Piața V________ nr. 1, sector 1, astfel cum a fost precizată și completată, ca nefondată.
Admite cererea de intervenție în interesul Guvernului României, formulată de intervenientul M_________ M_____ și Justiției S______, cu sediul în București, ___________________ nr. 2-4, sector 1.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare; recursul se va depune la Curtea de Apel București.
Pronunțată în ședință publică, azi 05.03.2018.
PREȘEDINTE, GREFIER,
F_____ I____ D____ D______ | |
|
|
Aplicarea legii 192 / 2015 - Pagina 82
